Motivându-şi decizia, Dmitri Medvedev a declarat că popoarele din Osetia şi Abhazia de Sud au dreptul să-şi decidă singure soarta. Declaraţia a fost făcută pe fundalul confruntărilor Rusiei cu Occidentul. În acest sens, Medvedev a declarat că Rusia este pregătită pentru orice acţiuni pe care le-ar putea adopta NATO, inclusiv pentru suspendarea completă a oricărei cooperări dintre aceste două părţi. Cel mai pregnant se reliefează nemulţumirile lui Bush, care i-a cerut lui Medvedev să nu recunoască cele două regiuni separatiste, pentru că ele rămân părţi integrante a Georgiei. Drept replică, Serghei Lavrov, ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, a declarat că America trebuie să aleagă între Rusia şi Georgia.
Unii experţi ruşi consideră că decizia de a recunoaşte Abhazia şi Osetia este riscantă. Cea mai radicală părere aparţine lui Mark Urnov, care a apreciat că „recunoaşterea Osetiei de Sud şi a Abhaziei ar putea conduce la o destrămare a Rusiei însăşi”. Cu toate acestea, în Duma rusească circulă zvonuri precum că Abhazia şi Osetia vor face parte din Federaţia Rusă. Acest lucru a fost subtil sugerat de purtătorul de cuvânt al Dumei pentru relaţiile cu CSI, Aleksei Ostrovski, într-un interviu direct la postul de radio „Eho Moskvî”. Evenimentele din Georgia focalizează atenţia spre o altă regiune separatistă - Transnistria. Pe fundalul recunoaşterii de către parlamentul rus a independenţei Osetiei de Sud şi a Abhaziei, Kremlinul dă de înţeles că altă regiune nerecunoscută, Transnistria, este considerată parte a R. Moldova şi că autorităţile de la Chişinău dau dovadă de un comportament pe măsura aşteptărilor. Directorul general al Centrului pentru studierea proceselor politice din spaţiul post-sovietic, Aleksei Vlasov, estimează că Voronin are şanse de a readuce Transnistria în zona de control moldovenească pe cale paşnică. În orice caz, Medvedev a declarat că reglementarea conflictului de pe Nistru nu este o chestiune îndepărtată.
Irina Moraru
(După presa internaţională şi agenţiile de ştiri)
